Sarutul de pe urmă

Cei  ce şterg cuvinte

Se zbat în umbre şi absurd;

Paşi şi urme împreună

Ne despart şi ne alung;

Vise trase prin pahare

Pline de al morţii rug;

Las’ din suflete şi fug,

Mersu-i lin, cu cumpătare;

Ne opreşte şi mă-nchin,

Prin cohorte este jale;

Tot tărîmul e ţărînă,

Vîntul bate-ncet în pale;

Cu sărutul de pe urmă,

Încet se pierde în uitare;

Toţi în şir se ţin de mînă,

Şi tăcerea este tare;

Strîng bătăile de inimi

Şi-ntr-o groapă le azvîrl;

Slujbele de prin biserici

Mă atrag şi mă îngîn;

În genunchi postată-i viaţa,

Iară moatea-i într-un rînd;

Simt cum clopotul se zbate

Şi uleiu’ intră-n sîn;

Pe capac se pun fărîme,

E sfîrşitul, mă închin,

Coborînd mă las uitării

Lasă-mă de-acum…

Eu vin!

D.G.CALINESCU

Advertisements

4 thoughts on “Sarutul de pe urmă

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s