Dragoș Călinescu – poezie

Melidonium

Creaţia
 
Din foc şi din durere,
M-ai zămislit
Cu a ta putere.
 
Din apă şi pământ,
M-ai înviat
Cu vânt.
 
Din vise şi cuvânt,
M-ai creat
Ce sunt.
 
Din astre şi dezastre,
M-ai aşezat
În fapte.
 
Din viaţă şi mormânt,
M-ai dăruit
Cu gând.
 
 
 
Cerul
 
Târziu,
Se aude cerul,
Trezind
Cu palmele-i misterul,
Fulgerând
Cu miros de gând
Şi viaţa
Îmbălsămând,
Ca într-o piaţă
Ce totul are viaţă
Şi preţul îl aud,
Printre clipe
Suspinând,
Nu mai ştiu
Ce sunt!
 
 
 
Uitare
 
Desculţ simt
Mirosul ploii,
Dezbrăcat
Alerg îngândurat,
Mă simt flatat,
Aici am descălecat,
Iar gândul meu,
Presat,
L-am uitat
Într-un ierbar,
Uscat.
Mă simt singur,
Şi pasărea
Mi-a zburat
La un moment dat.
Sunt uitat…
Sunt detaşat!
 
 
Absent
 
Umbră de lut,
Mă pierd ca un slut;
Dincolo de urât
Mă simt pârât;
Dar…

View original post 30 more words

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s