Versuri ude

sursa foto google.ro

sursa foto google.ro

Ţânţarii îmi ţin companie,

Când soarele se ascunde între ghilimele,

Iar timpul meu se naşte a nu ştiu câta oară

Părăsindu-şi locul călduţ al ierbarulului trăzvit.

Dacă aş putea alerga,

Maşina de scris s-ar răzbuna

Tratâmdu-mi rănile cu apă chioară.

Finalul şi startul pauzelor

Mă macină precum viermii din insectar.

Nopţile au mâinile retezate

Ca să nu poată bea apă.

Le curm ţipătul cu picătura chinezească

Cititind rar testamentul palmelor încruntate

La cerul ce nu aude şi nu vede

Farurile maşinilor îngropate.

Morţii cu morţii,

Iar viii cu noi,

Au aplauzele ruginite în buzunare.

Pe coperţi titlurile se ascund în plicuri groase

Respirând versuri ude.   

© Dragoş G. CĂLINESCU 2016

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s