Plânset

sursa foto facebook.com

Plânsetul fumului de tigară

Lasă creta să ardă sfaltul

Cu bună credinţă,

Buzele strivesc aşteptarea,

Iar norii mă îndeasă în sânul

Fragedei lacrimi,

Aştept ca obrazul călit

Să-mi spună – Noapte bună!

Cu fiecare rând proscris

Tunetele se transformă în apă dulce,

Parfumul aruncat în stratosferă

Mă strânge de mână,

În fiecare staţie apauzele

Se usucă pe braţele nopţii,

Sunt sigur că luna mă arde

Strigându-mă cu voce oarbă,

Mă aşez în genunchi

Oprindu-mi privirea în baraje goale,

Tăcerea se încruntă la portativ

Fixând cheia în uşa minţii

Şi lacrimile aleargă deocheate

Pe trupuri din tuş şi moarte,

Fără paranteze timpul se împarte

În pahare sparte.

© Dragoş G. CĂLINESCU 2017

 

Advertisements

8 thoughts on “Plânset

  1. Mulțumesc pentru poezie! Zilele astea simt că toată poezia e scrisă ca pentru-mine-terapie 🙂
    Duioasă lacrimă, de fum…

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s