Sunt un cal de pământ
Ce trage în galop
Miezul ierbii –
Cu miros şi gust de vânt.
Sunt o tăcere de seară
Rânduită pe-o lingură,
Ce râde iubirii
Fără formă dintr-un gând.
Sunt o iubire,
Dar nu pentru pământ,
Ci din dor şi oase,
Unde cătuşele se rup.
Sunt o cruce însetată…
Mă aplec s-o duc…
Fără şoaptă, ţărâna
Mă pomeneşte şi-n mormânt…
Dragoş G. CĂLINESCU
You must be logged in to post a comment.